Viața lui Helge

Pentru versiunea pdf, vă rog apăsați aici.

Personajele: Întrucât, din scriitură, sexul unora dintre personaje rămâne la latitudinea regizorului, reproducem lista completă, așa cum apare ea la începutul piesei, sub titlul „Personaje și animale”: Helge; Tatăl lui Helge; Mama lui Helge; Frica lui Helge; Tina; Frica Tinei; Soră medicală; Doamna Dumnezeu; Moartea; Tapirul; Căprioara; Hârciogul.

Omenirea a dispărut iar Pământul e stăpânit de animale. Nici Dumnezeu și Moartea nu mai sunt ce-au fost. De fapt, doamna Dumnezeu, care-și câștigă existența în entertainment, în măsura în care animalele sunt dornice de câte un spectacol. Ca de pildă Tapirul Karl, proaspăt îmbogățit, care-i comandă doamnei Dumnezeu și partenerei ei de afaceri, Moartea, un spectacol pe care să-l urmărească în subsolul său pentru petreceri, împreună cu consoarta lui, Căprioara. În industria spectacolului, doamna Dumnezeu mai are oarece puteri și poate pune în scenă un spectacol de război cu 5000 de oameni și efecte, sau „Moartea lui Tutankamon” sau „Ritualuri inițiatice la triburile Nuba”. Dar Tapirul preferă „o viață mică și absolut normală de om”. Astfel începe Viața lui Helge.

La început, Helge este conceput de părinții lui, apoi vine pe lume din pântecele mamei. Începe să crească, să se masturbeze, să omoare pisici etc. etc. Senzațional derizoriu, de coloratură. Cât despre viața lui Helge, aceasta va fi decisă de un alt personaj: Frica lui Helge. Aceasta îl asaltează în permanență cu sugestii, insinuări, avertismente, amenințări. Nu există niciun moment în care acesta să fie liber, să acționeze de capul lui și nu manipulat de frica lui atotprezentă. În momentele cele mai reușite ale vieții sale, Helge are senzații, unele chiar plăcute, dar nu sentimente. Iar la final, când Moartea vine să-l ia, Helge ar vrea să mai …trăiască. Ce anume, de vreme ce nu a trăit cu adevărat nicio clipă?

Oricum, dacă așa arată „o viață mică și absolut normală de om”, spectatorii – nici cei din sală și nici cei din …piesă – nu găsesc nici cel mai mic motiv să regrete dispariția speciei.

O temă recurentă în dramaturgia autoarei este relația absurdă dintre felul stupid în care omul își trăiește viața, nemulțumirea lui față de aceasta, și atașamentul față de existență. Iar atunci când aceasta ajunge la final, el își dorește să mai …trăiască, deși e clar că nu prea are habar cum se face asta. Scriitura cinică, de un umor sclipitor, atât la nivel de replică, precum și de situații, o recomandă pe Sibylle Berge drept o autoare care reușește în egală măsură să provoace râsul și reflecția profundă.

Premiera absolută a avut loc pe 21.10.2000, la Schauspielhaus Bochum, în regia semnată de Niklaus Helbling.

Premiera românească a avut loc la Teatrul ACT, în coproducție cu Teatrul Inexistent, în 2004, regia: Theo Herghelegiu.

Drepturile de reprezentare: Rowohlt Theaterverlag, Hamburger Str. 17, D-21465 Reinbek bei Hamburg, Tel: +49-(0)40-7272-270, Fax: + 49(0)40-7272-276, e-mail: theater@rowohlt.de.

Drepturile asupra traducerii românești: Victor Scoradeț, vicmarsco@yahoo.de.

DOAMNA DUMNEZEU         Aceştia sunt Helga şi Helmut, ei vor produce îndată un copil din dragoste. Încă de la primele cuvinte, Helga a ştiut că Helmut era bărbatul vieţii ei. Am putea să mai auzim o dată, scurt, primele cuvinte?

HELMUT             Ăă, deci, eu, ştii, vreau să spun că…

DOAMNA DUMNEZEU         Nimeni nu credea că relaţia dintre atât de intelectuala redactoare de la prestigioasa revistă pentru femei şi angajatul unei firme de transporturi ar putea fi una de lungă durată. Dar ea a funcţionat cât se poate de bine.

MOARTEA (cântă)        Iubirea, iubirea, iubirea,

Iubirea, iubirea, iubirea.

                                    Ce fadă mi-ar fi viaţa şi pustie

De nu ar fi iubirea ca să fie.

Iubirea, iubirea, iubirea,

Iubirea, iubirea, iubirea.

DOAMNA DUMNEZEU         Mulţumesc, doamnă Moarte, pentru mica dumneavoastră contribuţie.

MOARTEA          Dar nu aveţi pentru ce.

HELMUT             Eşti atât de tânără şi de frumoasă. Şi nu ai avut încă nici un alt bărbat. Cred că e cazu’ să te protejez. Îmi face mare plăcere, când pot să protejez o femeie.

HELGA               Uneori, noaptea, când te privesc, nu pot să nu plâng. Plânge aşa din mine în afară, mici turnuri care se ridică pe tine, lănci din ambrazuri în pielea ta, ţintuindu-te de pat, tu nu mai poţi să te mişti, ah de-ai zăcea întotdeauna aşa pentru mine.

Niciodată nu am mai avut asemenea sentimente. Nici pentru părinţii mei. Nici pentru câinele meu.

HELMUT             Şi eu.

HELGA               Pot să-mi imaginez cum îmbătrânim împreună. Ce-ar fi să locuim împreună?

HELMUT             Dragostea mea pentru ţine pentru vecie. Şi dacă locuim împreună, pot şi să ţi-o trag mai des. Şi tocmai îmi vine din nou…

CĂPRIOARA       Ai promis că-i fără sex.

TAPIRUL            Stai să vezi, iepuraş…

CĂPRIOARA       Să încetezi imediat să mi te mai adresezi cu numele fostei tale soţii.

TAPIR                 Ascultă, melcuşorul meu, asta e o viaţă de om, şi oamenii fac sex. Doar vrem să învăţăm câte ceva despre predecesorii noştri. Chiar dacă nu e întotdeauna apetisant. Şi nu uita că, oricât de stupizi ar putea să ni se pară, spre sfârşitul înfloririi lor culturale se înmulţeau într-un mod asemănător cu noi.

CĂPRIOARA       Clinic?

TAPIRUL            Clinic, micul meu mormoloc, clinic.

HELGA şi HELMUT      (pe rând)     Oo Helga, oo Helmut, oo Helga, oo Helmut, oo Helga, oo Helmut, oo Helga, oo Helmut, oo Helga, oo Helmut.

Perechea copulează.

(…)

HELGE                Trebuie să se mai întâmple ceva. Nu poate să fi fost doar atât. O chestia ca asta nu poate să fi fost chiar viaţa.

FRICA LUI HELGE       Poate c-ar trebui s-o mai pui o dată ca lumea.

HELGE                O, da! Mădularul meu e bun, distinsul meu mădular, bunul meu prieten, hoho, ce mădular, pe toate le-ar trage-n ţeapă, hopa sus şi ţuşti înăuntru, la o parte cu acoperişul craniului când explodează, o mică pauză, şi pot deja din nou. Muşc carne tânără, mestec chiloţi, îi scuip afară, pe urmă mă pun pe treabă cu maşinăria mea, trag şi trag…

MOARTEA          O Dumnezeule…

DOAMNA DUMNEZEU         Care-i treaba?

MOARTEA          Ascultaţi şi dumneavoastră, e de-a dreptul respingător.

HELGE                Mădularul meu, imediat mă pun pe treabă cu tine. Fut câteva mâţe, o tu obiect ţeapăn, mădularul meu, o să vă stropesc de-o să vă omor, o să vă umplu, animale libidinoase ce sunteţi, doar voi o vreţi. Să fut, s-o iau la labă, s-o pun, ia-o-n gură, mestec-o bine…

MOARTEA          Scuză-mă că te întrerup, am venit să te iau.

HELGE                Dar trebuie să mai fut, lasă-mă, mai am atâtea de futut.

MOARTEA          Eşti gata?

HELHE                Te rog, te rog…

MOARTEA          Okay, omule, a fost doar o glumă.

SORA MEDICALĂ       Aşa, care va să zică, am mai rezistat o noapte. Grozav, nici nu ştii cât mă bucur, atunci poţi să te mai bucuri şi tu de câte ceva pe ziua de azi, nu-i aşa?

HELGE                Ce-i cu mădularul meu?

SORA MEDICALĂ       A trebuit să-l tăiem, totul a fost înlăturat, frumos, curat. Poftă bună, nu mai clefăi iar în halul ăsta, nu mai uda patul, doar o dată pe an se schimbă rufăria. Nu ştiu, zău, cum de vă daţi drumul în halul ăsta. Mie nu mi se întâmplă niciodată, pe cuvânt. Bătrânii nu au pic de voinţă. Nu mai au nici o bucurie, doar încrâncenare, pişăcioşi bătrâni. Eu n-o să sfârşesc aşa. Mai întâi am să ajung destul de bătrână, am să arăt încă foarte bine, am să fiu activă şi am să locuiesc numai cu tipi bine într-o casă plină şi bună.

HELGE   (către Frica lui.)       Vino te rog şi ţine-mi mâna.

FRICA LUI HELGE       Consolarea nu e neapărat cauza pentru care lupt eu.

HELGE                Dar tu eşti singurul care a fost mereu lângă mine.

FRICA LUI HELGE       Vrei să-ţi spun un secret? N-am făcut-o de bună voie. E job-ul meu.

HELGE                N-a fost chiar nimeni care să mă fi iubit?

FRICA LUI HELGE       Că veni vorba, am să-ţi spun, ca să fiu sinceră cu tine, nu prea cred.